Sorina Bălănescu s-a născut pe 25 decembrie 1941 la Iași, este critic și istoric literar și profesor universitar. Virginia Bălănescu și Constantin Cadeschi, părinții ei, au fost actori ai Teatrului Național din Iași, astfel încât scena teatrului i-a fost locul în care s-a simțit întotdeauna ca acasă. Virginia Bălănescu a fost considerată „o stea a constelației de aur de la naționalul ieșean” (interviu realizat de Magda Olteanu cu actriţa Virginia Bălănescu, Ziua de Iaşi, 2, nr. 464, 18 oct. 199). Iar despre Constantin Cadeschi, care a interpretat peste două sute de roluri, criticul Valentin Silvestru, scria că are „un glas melodios ca o strună de harpă, aducând şi lirism şi bărbăţie şi catifelare şi profunzime de vibraţie” (in ziarul Evenimentul). Constant legată de spațiul cultural ieșean și cu un destin care se prefigura a fi deschis lumii teatrului, Sorina Balănescu alege o carieră între domeniul filologiei și cel teatral.

În 1964 este absolventa Facultății de Filologie, secţia Limba şi literatura rusă (principal) – Limba şi literatura română (secundar) de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; iar în 1972 termină și secția de Limba şi literatura engleză (principal) – Limba şi literatura română a aceleași instituții de prestigiu. În 1979, obține titlul de Doctor în Filologie al Universităţii din Bucureşti cu teza Simbolul în dramaturgia lui Cehov, publicată mai târziu sub titlul Dramaturgia cehoviană - simbol şi teatralitate.

Debutul în rândurile criticii de teatru este marcat de apariția în revista ieșeană „Cronica”, în 1984, a textului intitulat Două piese pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret. Imaginea teatrului din Iași o surprinde în palimpsest, din portretele actorilor, a directorilor de teatru, a regizorilor sau a vieții învățământului de profil. Casa Thaliei este văzută ca o moștenire de mare valoare a spațiului ieșean, un creuzet cultural și, în același timp, ca rampă de lansare a noilor tendințe și a tinerilor artiști. Referindu-se la spectacolul regizat de Irina Popescu-Boieru, Spectatorul condamnat la moarte, de Matei Vișniec, Sorina Bălanescu notează: „Pentru fiecare dintre serile reprezentației, edificiul Naționalului, văzut dinspre intrarea actorilor, devine clădirea tribunalului din piesă; sala cea mica din pod și coridoarele care conduc acolo îl agresează pe spectator cu blitzuri de fotograf prea curios, cu lumini incomode și actori travestiți în oameni ai scenei, buni la toate” (Peisaj ieșean cu oameni de teatru și spectacole, Iași, Editura Princeps, 2004, p. 121). Profund legată afectiv de Teatrul „Luceafărul”, Sorina Bălanescu își dedică timpul și premierelor de la această instituție pe care, de câte ori are ocazia, o apreciază. De pildă, într-o cronică la spectacolul Poveste din pădure, lasă să se întrevadă din primele rânduri plăcerea de a viziona producții de succes: „Recenta reprezentație a Teatrului pentru Copii și Tineret din Iași înscrie o certă reușită în repertoriul permanent al acestei trupe, destinat spectatorilor de cea mai fragedă vârstă. Premiera la care am asistat a fost, pe drept cuvânt, o sărbătoare a celor mai mici spectatori – surprinși să găsească în cutia magică a teatrului de păpuși, eroii de basm, mult îndrăgitele vietăți ale codrului, în ipostaze neobișnuite” (Idem, p 175).

S-a aflat printre profesorii care au colaborat cu Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, predând la nivelul studiilor de Licență. Despre studenții de la clasa de actorie, văzându-i pe scena naționalului ieșen, scrie apreciativ, conștientă de nevoia de a-i face cunoscuți: „Studenții și studentele anului al II-lea, îndrumați de profesorii Sergiu Tudose și Dana Coșeru, sunt cuceritori prin tinerețea lor și, mai ales, prin credința cu care intră în rolurile de discipoli și de nori” (cronică la spectacolului Norii, de Aristofan, în regia lui Ovidiu Lazăr în Peisaj ieșean cu oameni de teatru și spectacole, Iași, Editura Princeps, 2004, p. 115).

A pus bazele Școlii doctorale de Teatru (în anul 2003) în cadrul același importante instituții, alături de profesorii Constantin Paiu și Florin Faifer. Ca îndrumător, și-a orientat doctoranzii în sfera monografiilor criticii românești, dar și în cea a esteticilor regizorale sau a dramaturgiei universale. Dintre tezele coordonate amintim: Ipostaze ale personajului feminin în dramaturgia lui Henrik Ibsen, autor Monica Bordeianu (2006), Didascaliile în teatrul poetic francez și românesc din perioada interbelică, autor Maria Andreea Abaza (2010), Valentin Silvestru - omul de teatru, autor Anca Elena Ifrim (2011) sau Teatrul Național din Iași în anii de tranziție 1945 - 1948. Directori și directorate, autor Ioana Bujoreanu (2015).  Se află în colectivul volumului dedicat învățământului teatral autohton Şcoala ieşeană de teatru. Istorie şi actualitate, volum coordonat de Anca-Maria Rusu, apărut în 2005 și care are o a doua ediție apărută în 2010.

Cărţile Sorinei Bălănecu se îndreptă catre literatura rusă, un nucleu consistent fiind dramaturgia și regia. Dintre acestea amintim Dramaturgia cehoviană - simbol şi teatralitate (1983); Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (Goncearov; Cehov) (în limba rusă) din 1974, care s-a bucurat și de o a doua ediție în 1976; Istoria literaturii ruse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Epoca 1870-1890, un curs în limba rusă publicat în 1994; Simple propoziții. Încercări de poetică (1994); Peisaj ieşean cu oameni de teatru şi spectacole (2004). De asemenea, autoarea publică monografii O viață în sute de roluri. Margareta Baciu (2002); Surâzător comediantul trecea. Miluţă Gheorghiu, (2005). Neobosită, Sorina Bălănescu se dedică traducerilor din limba rusă, promovând astfel scriitori și oameni de teatru pe care altminteri cultura noastră i-ar fi lăsat într-un con de umbră. A oferit cercetătorilor materiale importante de studiu: Mihail Roşcin, Anul Nou pe stil vechi, comedie în patru acte (1980); Mihail Bulgakov, Suflete moarte, comedie (după Suflete moarte de N. V. Gogol). (1996); Natalia Reşetovskaia, Soljeniţîn, (1995); G.V.Ivanova, Pensionarii puterii, (1998); V. E. Meyerhold, Despre teatru (traducere, note şi postfaţă) (2011); V. E. Meyerhold, Reconstrucția teatrului. Selecția și traducerea textelor, prefață și note, (2015); A. P. Cehov, O viață în scrisori. Corespondență (1879 – 1890), Ediție îngrijită, traducere din limba rusă, note, comentarii și prefață, 2018. Cariera sa însumează și valoroase ediţii critice îngrijite: A. P. Cehov, Opere, vol. 1-5 (1986- 1999); A. P. Cehov, Stepa şi alte povestiri, Logodnica și alte povestiri (2001-2002); Vasile Harea, Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh (1999); Alexandru Zacordoneţ, Probleme de stilistică comparată privind limba română şi limba rusă (2000); N. Barbu, Semnul cumpenei. Patru decenii de istorie a Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi. 1942-1984 (2010). Însemnata sa activitate i-a fost recunoscută, de-a lungul timpului, prin premii importante: în 1995 primește Premiul Asociației Scriitorilor, iar în 2018 UNITER îi acordă Premiul pentru întreaga activitate în domeniul Criticii și al istoriei teatrale.

Emisiuni, interviuri de televiziune - Stagiunea ieşeană (interviu luat de Titel Constantinescu), la T.V.R. Bucureşti, programul 2, 25 martie 1984.;- Teatrul şi criticii săi (Răspuns la ancheta Oltiţei Cîntec), TELE M Iaşi, 19 februarie 1995; - Acasă la actorul Alfons Radvanschi (Portret TV), emisiune realizată de Sorina Bălănescu la T.V.R. iaşi, 20 decembrie 1992; - Acasă la actorul George Macovei (Portret TV), emisiune realizată de Sorina Bălănescu la T.V.R. Iaşi , 21 martie 1993; - interviu luat de Irina Stratulat (Emisiunea Carusel), la T.V. Europa Nova, iaşi, 6 martie 1994; - La lansarea cărţii Soljeniţîn de Natalia Reşetovskaia (Interviu luat de Gabriela Scurtu- Ilovan) la T.V. Europa Nova (emisiunea Iaşul celor şapte ...muze), 16 octombrie şi 19 octombrie 1995;- La lansarea cărţii Soljeniţîn de Natalia Reşetovskaia (Interviu luat de Gabriela Câmpeanu la emisiunea Actualităţi culturale), T.V.R. Iaşi, 22 octombrie 1995; - Crochiu în trecut: Margareta Baciu, emisiune realizată de Sorina Bălănescu la T.V.R. Iaşi, 29 februarie 1996; - Interviu luat de Grigore Ilisei (Emisiunea Taifasuri duminicale), la T.V.R. Iaşi, 12 mai şi 19 mai 2002; - Interviu luat de Liviu Antonesei (Emisiunea Vizibili-invizibili), la T.V. BIT Iaşi, 11 iunie 2002;- Singurătatea unei tragediene. Evocare . În memoria Adinei Popa, la emisiunea Arte, T.V.R. Iaşi, 6 martie 2003: - Interviu luat la emisiunea Festivalul Internaţional de teatru „A.P.Cehov” de la Iaşi, la T.V.R. 2, 14 iunie 2004;;- Prezentarea cărţii Peisaj ieşean cu actori şi spectacole, la Emisiunea Viaţa cetăţii (redactor: Alex Vasiliu), la T.V.R. Iaşi, 9 decembrie 2004;- Interviu luat de Adriana Ştiliuc, la Emisiunea Tendinţe, la T.V. Antena 1 Iaşi, 10 ianuarie 2006;- Interviu luat de Alex Vasiliu la emisiunea Lumea e o comedie. Evocare Miluţă Gheorghiu (Emisiunea Viaţa cetăţii), T.V.R. Iaşi, 25 ianuarie 2006.;- Interviu luat de Adriana Ştiliuc , la emisiunea Tendinţe, la TV BIT Iaşi, 11 ianuarie 2007 (despre Miluţă Gheorghiu); - Flotant pe strada Garabet Ibrăileanu (film documentar de Vasile Arhire), T.V.R. Iași, 7 noiembrie 2015.: Sorina Bălănescu în Spectacolul vieții, T.V.R. Iași, 2019 ; Documentar T.V. R. Iași, Criticul de teatru Sorina Bălănescu despre A.P.Cehov,2020 ; T.V. Apollonia, Scena : Călin Ciobotari, : Invitată Sorina Bălănescu, 2019, T.V. Apollonia, Scena : Călin Ciobotari, Școala doctorală de la Iași, 2019. ; T.V.R. Iași, 2021, Miluță Gheorghiu, personalitate marcantă a scenei românești. Emisiune de Andreea Știliuc.

Referinţe critice în dicţionare: Nicolae Busuioc, Scriitori ieşeni contemporani. Dicţionar biobibliografic, Editura Junimea, Iaşi, 1997; Catalogul experţilor, ed. I, Societatea Academică Română,Bucureşti, 1997; Who’s Who in Romania, Pegasus Press, Bucureşti, 2002; Dicţionarul general al literaturii române, vol. A-B, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004, Enciclopedia personalităţilor din România, Hűbners Who is Who, ed.- a V- a, 2010.